Ce directie ia viata ta de acum inainte?

Interesante si provocatoare vremuri traim. In toate aspectele.

Nicicand generatia noastra nu a mai experimentat genul acesta de evenimente la nivel mondial. Dar si la nivel personal. Nu avem repere si din frica multi oameni doresc sa ne reintoarcem mai repede la normalitatea de dinainte de pandemie.

Iti voi spune cum a fost traita de mine toata aceasta perioada. Si asa cum am si eu o poveste, ai si tu una. Si prietenii tai au alta. Fiecare om a tesut in aceste doua luni de carantina propria poveste.

Oooo, si cat de diferite sunt unele de celelalte…

De ce ne-ar interesa cum au trait aceste vremuri cei din jurul nostru? Pentru ca avem de invatat din experienta lor. Pentru ca ne arata a mia oara diversitatea naturii umane si a diverselor modalitati in care reactionam in fata necunoscutului.

Pentru a invata ca nu exista retete ale succesului, ale fericirii, ale implinirii. Totul se tese incet si fin in fata ochilor tai. Viata ta este ceea ce alegi sa faci cu timpul tau in fiecare secunda care iti curge prin vene.

O simti? Tic! Tac! Tic! Tac!

Aceste doua luni de izolare sociala si spatiala au adus in viata mea cadouri neasteptate. Am avut parte de multe momente de introspectie personala.

M-am intrebat cum sunt? Cum sunt cu adevarat? Cine sunt acum, cine am devenit intre timp de cand nu m-am mai gandit la mine sub toate aspectele?

Am observat cum se desfasoara viata in afara casei mele. Natura si-a urmat cursul.

Totul a inverzit spectaculos intr-un oras obosit dupa ani de ignoranta din partea celor ce il locuiesc. Si dintr-o data nu a mai fost obosit. L-am vazut pe Bucurestiul copilariei mele infatisandu-se in fata ochilor mei.

I-am zambit dulce si i-am facut cu ochiul 😉 Avem o relatie speciala stabilita intre noi inca de cand eram de-o schioapa si il descopeream.

Ii spusesem in anii din urma cat de mult sufar ca este atat de obosit si murdar. Stiam ca merita mai mult, dar oamenii nu au grija de el.

Acum l-am regasit in frumusetea si splendoarea sa. I-am auzit pasarile cantandu-i din copaci. I-am ascultat linistea magica. Zile intregi in care m-am pierdut in sirul gandurilor admirandu-i respiratia proaspata.

M-am bucurat sa il regasesc dupa ani si ani, stiind ca nu a disparut total asa cum il stiam eu: plin de magie pentru suflete.

Am facut zilnic plimbari in cartierul meu si pentru prima data in 8 ani de cand locuiesc in acesta, am putut sa vad si sa simt pulsul curtilor pline de flori. Am simtit parfumul florilor de liliac, al salcamilor, al glicinei…

Am intalnit atat de multi oameni senini in drumurile mele, oameni cu zambetul pe buze.O noua lume se desfasura in fata ochilor mei….

In mijlocul unei mici intersectii de stradute doi temerari se jucau badminton 🙂 Intersectie care in mod obisnuit este plina de masini care stau insirate zi  de zi intr-o coada lunga pentru a intra intr-o alta intersectie din centrul Bucurestiului. O imagine unica pentru mine!

Orasul acesta traieste frumos? Oamenii lui se plimba cu rolele, bicicletele, skateboardurile si trotinetele?

Oamenii lui ies zi de zi cu copiii lor afara si fac ture pe stradute alaturi de cainii lor? Se poate sa traim si altfel?

Ooo, viata, ce interesant ne-ai adus tu in situatia in care fiind pusi in restrictii de miscare, sa fim capabili sa ne reinventam.

Viata va curge inainte de acum inainte pe alte coordonate. Normalul va reveni pentru fiecare dintre noi intr-un mod unic, insa nu vom putea scoate din sistemul nostru toata aceasta perioada. Ne vom da seama ce luam cu noi bun din aceasta etapa si ce dorim sa ducem cu noi in viitor.

Eu imi iau cu mine in viitor toate momentele de conexiune cu familia mea. Si inainte puneam mare pret pe acest aspect. Acum vom continua oricum ceea ce deja aveam. Viata in interiorul casei mele nu s-a schimbat pot spune absolut deloc. S-a schimbat insa modul meu de raportare la viata din exterior.

Stiu ca alergatura bezmetica a omenirii nu are nicio sansa de izbanda. E datatoare de nevroze, de vieti distruse, vise neimplinite.

O aplecare mai profunda asupra propriei vieti. Calculeaza-ti pasii urmatori. Nu mai irosi timpul in lucruri care chiar nu conteaza la final. In tot acest timp cat stai pe drumuri si colinzi ai putea sa realizezi conexiuni adevarate in familia ta, cu prietenii tai, in comunitatea ta. Este baza conceptului Hygge creat de danezi.

Am trait cele mai hygge luni cu totii in aceasta perioada. Conexiunea cu propriul mediu. Cu acea casa pe care o ai, cu fiecare coltisor din ea. Te-ai ocupat sa iti faci cuibul mai primitor decat era pana acum?

Eu mi-am regandit anumite coltisoare din casa mea.

Le-am facut si mai primitoare, ma imbraca si ma infasoara cu lumina, textura materialelor, cu parfumul uleiurilor de ylang ylang, de lavanda, de neroli. Muscata…portocala…tamaie…brad siberian…santal…vetiver.

Toate sunt prietenele mele. Toate ma invaluie si ma conecteaza la sinele meu divin. Imi ofera inspiratie si centrare. Senzatii…emotii…senzualitate…conectare…

Daca si pe tine te-a prins aceasta perioada treaz si dornic de reasezare a vietii pe alte coordonate, ai avut o sansa imensa acum. Ni s-a dat o sansa uriasa de a evolua. De a opri roata soricelului si de a ne trage sufletul.

De a spune STOP! SCHIMBA DIRECTIA!

Eu am avut de invatat. Am spus deja Stop unui domeniu din viata mea. Ma reasez pe drum pe alte coordonate. Sunt usurata de decizia luata.

Ori de cate ori reusesc sa ies din tavalugul gandurilor de vinovatie, al intrebarilor de genul ” dar daca?…” reusesc apoi sa ma relansez pe propria mea orbita cu o putere si mai mare decat aveam inainte. Asa am crescut an de an in viata mea.

Si in asta consta maretia din viata noastra. De a reusi sa ne reinventam ori de cate ori ceva nu merge. Sa ne punem intrebarile cheie care sa declanseze raspunsuri de la adevaratul Sine, fara pic de Ego. Numai cine nu a muncit cu propria sa dezvoltare nu poate intelege efectul purificator al acestor actiuni.

Pandemia aceasta a rascolit intreaga lume si intregul ei sistem de valori. Ce ai inteles din tot ce ti s-a intamplat?

Te vei mai pierde de acum inainte in activitati ce iti mananca timpul vietii?

Nu uita!
Tic! Tac! Tic ! Tac!

Cu drag,

Virginia

 

PS: Stii ce mi-a lipsit cel mai mult in aceste doua luni? Iesirea in natura! De indata ce voi putea rupe usa, ma vei regasi pe la munte, prin padure, poate si pe un mal de mare…oriunde este LIBERTATEEEEE!